Coincidență, desigur, dar săptămâna trecută, doi oameni pe care îi respect foarte mult au scris câte un blog post pe aceiași temă: cum se evaluează o companie de tehnologie în vederea exitului. Este vorba despre Radu Georgescu (Evaluarea unei companii tehnologice) și Jason Cohen (How to value your company for sale? Part 1, Part 2).
O lectură foarte plăcută, și a very good problem to have 
. Dar, în altă abordare, dacă vinzi ceea ce ai construit în ani de zile, o să ai niște bani în bancă și un gol în suflet. Ce faci tu pe urmă? Unii (majoritatea?) veți râde. Dar pe mine micul meu software (care după metodele de mai sus poate valora liniștit câteva sute de mii, zic eu) m-a ținut în viață în ultimii doi ani și ceva. Nu că am supraviețuit, ci mi-a dat poftă de viață, libertate, și o bicicletă. Dacă aș renunța la ceea ce fac, aș găsi alte lucruri de făcut. Sunt fericit să am o întreagă stivă de lucruri care mă pasionează.
Dar clar, oricine se gândește să își vindă business-ul, trebuie să se gândească ce face pe urmă. Cu un business care merge, ai succes, ești pe val. Cu business-ul vândut ești un om cu bani și atât. Poate ai idei, poate ai planuri, dar ideile și planurile nu sunt succes.
Și mai este și problema următoare: ca să vinzi o companie, trebuie să o construiești. Ca să o construiești, trebuie să o începi. Și mulți dintre noi încă avem problema asta. Ce și cum să începem.
Exista posibilitatea sa vinzi si sa continui, dar s-ar putea sa nu supravietuiesti mai mult de 3 ani. Totul depinde de ce fel de persoana esti: lucrezi mai bine singur, in echipe mici sau in echipe mari.
Io chiar ca nu am problema asta dar, asa cum spui, atat timp cat merge treaba si mai ai timp si de altceva, nu doar sa lucrezi 16 ore pe zi, e OK si varianta cu businessul tau si gata. E drept ca nu strica niste sutici de mii si poate ca vei face un nou “venture” teapan, dar comoditatea mea zice ca e bine sa iei si cate putin dar constant si tot mai bine.