Lumea e ca vechea Vamă. Ca orice alt loc sau lucru, sau loc plin până la refuz de lucruri, nu mai e ce a fost. Îngropată ca într-o ceață groasă de nostalgie, de amintiri inconștient selectate, arbitrar dezvăluite, povestite la ocazii care fac prezentul altora să pară superficial, insuficient prin comparație cu ce era odată, când era altfel și nu mai este ce a fost.

Acolo, înainte era cutare, dincolo era teren viran, aici era doar stuf, mai încolo un ceaun de gulaș adevărat, în partea cealaltă ceva autentic, ceva de lemn și câteva pietre, un pescar bătrân, un rocker prăfuit, un cuplu fără copii, o barcă părăsită cu plase de pește uscate, conexiuni cu universul și energiile lăptoas-hrănitoare ale naturii mamă.

Toate poveștile despre cum a fost odată au expozițiune, au geometria locului, detalii arhitecturale, și atât. Fără intrigă, punct culminant, fără dialoguri, ore de conversații care anticipează vreo schimbare, sau o generează, fără deznodământ. O lume inertă, căreia unii au avut șansa istorică să-i trăiască timpul inocenței, și care inevitabil va fi ceea ce este acum.

Vama, ca și lumea veche, s-a acoperit ca și cu o ceață densă, de tehnologie și oameni indezirabili, de mașini parcate pe plajă, de oameni veniți curioși ca la moartea unei celebrități de care au auzit vag ceva, fiindcă nu se povestește cu adevărat ceva, un loc care a creat doar nostalgie și nu emulație, admirație și nu progres.

Ca atunci când nerespectarea regulilor, a cutumelor, a normelor, rebeliunea gratuită e confundată cu progresul. Nudismul în preajma copiilor rușinați ai altcuiva este forma ultimă de discurs, de creație, de mobilitate istorică.

Ca atunci când ai 10 cuvinte în total de spus, și fiindcă simți că lipsește ceva, sau nu e nimic, mai dai din mâini, mai subțiezi tonul vocii, îl trimiți pe nas, apropii ploapele sub care pupilele caută confirmarea audienței plictisite. Unii te ignoră, alții te invidiază, alții se străduie să zică și ei ceva, dau din cap, sau din mâini, sau oftează după vechea lume și vechile vămi ale micilor bătrâneți peste care trecem în fiecare vară.